Conform datelor oficiale furnizate de Ministerul Educației, aproape 15.000 de elevi din clasa a VIII-a nu s-au înscris pentru a susține Evaluarea Națională din 2026. Această generație, care a început școala în anul 2017, este prima care va intra la liceu pe baza unor planuri-cadru, programe școlare și manuale complet noi, în curs de finalizare și aprobare.
În urmă cu aproape nouă ani, în septembrie 2017, peste 156.000 de copii au fost înscriși în clasa pregătitoare, numărul acestora crescând inexplicabil în clasa a II-a, pentru ca, până în finalul anului școlar 2019-2020, să rămână aproximativ 171.700 elevi promovați. Pandemia de COVID-19 a perturbat profund procesul educațional, iar această generație a fost prima care nu a mai susținut Evaluarea Națională la finalul clasei a II-a, din cauza trecerii obligatorii în regim online.
Raportul național al Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație a evidențiat dificultăți semnificative în dezvoltarea competențelor de înțelegere a textelor scrise, observate în special la evaluările standardizate de clasa a IV-a din 2022. Aceste date subliniază obstacolele majore cu care s-au confruntat elevii în procesul educațional.
Pentru anul școlar 2025-2026, Institutul Național de Statistică a înregistrat peste 162.600 de elevi în clasa a VIII-a, însă doar circa 148.000 au optat pentru înscrierea la Evaluarea Națională, lăsând un deficit de aproape 14.600 elevi, reprezentând 9% din totalul generației.
De asemenea, această generație va experimenta schimbări importante și în învățământul liceal, deoarece anul viitor începe implementarea pe scară largă a unui curriculum reformat, cu noi programe și manuale. Însă succesul acestei reforme depinde de finalizarea licitațiilor pentru manuale și de pregătirea cadrelor didactice, planificată să se desfășoare în această vară.
Ministerul Educației a lansat recent un concurs pentru selecția a 83 de experți, care vor contribui la dezvoltarea ghidurilor metodologice și a resurselor educaționale necesare pentru formarea profesorilor în cadrul proiectului RECRED.
Un alt element definitoriu al acestei generații este instabilitatea la nivelul conducerii sistemului educațional: în doar nouă ani, între 2017 și 2026, au fost numiți nu mai puțin de nouă miniștri ai Educației, fiecare aducând viziuni și priorități diferite. Printre aceștia se numără Liviu Pop, Valentin Popa, Ecaterina Andronescu, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David, Ilie Bolojan (interimar) și Mihai Dimian.
