Anul trecut, parlamentari din diferite partide, printre care Florin Petre Manole (PSD), Diana Buzoianu (USR) și Gabriela-Corina Ene (PSD), au inițiat un proiect legislativ care să incrimineze căsătoriile și conviețuirile forțate între minori. Această propunere are ca scop includerea acestor practici în categoria formelor de exploatare a ființei umane, așa cum recomandă Organizația Națiunilor Unite. Cu toate acestea, proiectul a rămas blocat neexplicat în sertarele Parlamentului de mai multe luni.
Anca Nica, activistă romă și coordonatoare a Departamentului „Femei rome și Participare” în cadrul Asociației E-Romnja, subliniază implicarea organizației în numeroase cazuri de abuz asupra minorilor. Din păcate, susținerea completă a victimelor este limitată de absența unui cadru legislativ clar care să incrimineze specific aceste practici.
„Este esențial să diferențiem clar între tradiție și abuz. Căsătoriile forțate, restrângerea accesului la educație, exploatarea sexuală fără consimțământ nu sunt tradiții, ci forme grave de abuz care trebuie denunțate și sancționate”, explică Anca Nica într-un interviu pentru Libertatea. Ea subliniază necesitatea protejării minorilor, indiferent de etnie.
În mediul online circulă numeroase dovezi video care confirmă că astfel de căsătorii continuă să aibă loc. „Avem nevoie de o lege care să reflecte diversitatea și complexitatea cazurilor reale”, adaugă activista.
Deși există două inițiative parlamentare pentru interzicerea căsătoriilor forțate între minori, procesul legislativ avansează foarte lent. Anca Nica consideră că, deși întârzierea nu este neapărat deliberată, nu există o prioritate clară pentru protecția femeilor și minorilor din partea guvernanților. De cele mai multe ori, astfel de măsuri au fost adoptate abia după presiuni europene sau mobilizări intense ale societății civile.
Activista atrage atenția asupra riscului adoptării unor soluții simbolice, superficiale, care să nu abordeze problemele reale și să lase teritorii importante de protecție neacoperite. Ea insistă pe necesitatea unei legislații detaliate, care să ofere poliției și autorităților de protecție a copilului toate instrumentele necesare pentru intervenții profesioniste, echitabile și respectuoase față de victime.
La întrebarea cine se opune acestei legi, Anca Nica evidențiază că rezistența socială este alimentată de negarea gravității fenomenului, prin catalogarea abuzurilor drept „tradiții” ale comunității rome. În mentalitatea unora, inclusiv a unor lucrători din sistem, se perpetuează această idee eronată, ceea ce afectează negativ modul în care astfel de cazuri sunt tratate juridic. Raportul Inspecției Judiciare privind violența sexuală asupra minorilor din 2021 a identificat situații în care judecătorii au motivat achitările prin referiri ce denaturează realitatea și protejează abuzurile sub pretextul respectării tradițiilor.
Anca Nica reafirmă că abuzurile împotriva minorilor trebuie să fie recunoscute și sancționate fără echivoc, iar societatea, instituțiile și legislația trebuie să se alinieze pentru a proteja drepturile copiilor, indiferent de mediul din care provin.
