Jurnalista Libertatea, Anca Grădinaru, prezentă în platoul instalat de TVR la Palatul Cotroceni, a oferit o analiză detaliată a Summitului B9 de la București, subliniind problemele întâmpinate de România în respectarea promisiunilor făcute Ucrainei. Ea a atras atenția asupra faptului că Legea Apărării Naționale din România este neactualizată de mai multe decenii și că promisiunile politice legate de sprijinul pentru Ucraina rămân neîndeplinite.
Reporteră nouă a ziarului Libertatea, alăturată echipei în mai 2026, Anca Grădinaru a fost unul dintre jurnaliștii prezenți la evenimentul B9 de la București. În cursul zilei de 13 mai, aceasta a intervenit în emisiunea TVR unde a explicat problemele majore legate de angajamentele României în domeniul apărării și ajutorul promis Ucrainei.
Legea Apărării Naționale, un subiect delicat
Conform Ancăi Grădinaru, România nu a implementat încă obligațiile asumate prin Tratatul de Aderare din 2004, referitoare la sprijinul acordat în caz de conflict, prevăzut de articolul 5 NATO. Ea a evidențiat faptul că legislația națională în domeniul apărării nu a fost actualizată de la 1994, iar proiectul noii legi se află în prezent în Senat, deși a trecut tacit de Camera Deputaților în decembrie anul trecut, fără dezbateri.
Angajamentele neonorate față de Ucraina
În cadrul intervenției sale la TVR, Anca Grădinaru a menționat că România a „păcălit” Ucraina de cel puțin trei ori în ceea ce privește colaborarea militară. Prima situație a fost în 2023, când România a promis oficial Uniunii Europene începerea producției de proiectile calibrul NATO 155 mm, esențiale pentru echipamentul artileriei ucrainene, dar nu a demarat nici măcar o linie de producție.
Următoarea promisiune neîndeplinită a fost legată de producția comună cu companii americane a rachetelor interceptoare pentru sistemul Patriot. A treia situație descrisă a fost programul SAFE, dedicat fabricării dronelor în colaborare cu parteneri ucraineni, pentru care au fost anunțate doar discuții preliminare, fără contracte oficiale semnate. Surse de la Palatul Cotroceni indică faptul că acordul pentru acest proiect este amânat și urmează să fie semnat probabil spre finalul anului.
Negocieri în așteptare privind producția de drone
Până în acest moment, România și Ucraina nu au semnat niciun acord oficial referitor la producția comună de drone, în contextul în care Ucraina a inițiat în ultimele luni mai multe parteneriate similare cu țări membre NATO, inclusiv Germania.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat recent, prin intermediul platformei X, că aproximativ 20 de state întrețin discuții privind acorduri pentru livrarea de drone, iar patru dintre acestea au fost deja parafate. Zelenski a subliniat că va semna în curând un acord cu Canada, evidențiind progresul realizat în colaborarea militară internațională și eforturile de a produce rachete antibalistice la fața locului sau în cooperare cu partenerii externi.
