Raportul anual privind calitatea aerului în județul Dolj pentru anul 2025, publicat în aprilie 2026 de Direcția Județeană de Mediu Dolj, indică faptul că în Craiova nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor oficiale de poluare. Totuși, datele raportului ridică o problemă importantă: singura stație din Craiova care monitorizează particulele fine PM2,5 nu a funcționat pe parcursul anului, ceea ce înseamnă că nu există o evidență completă a acestui poluant.
Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA) din județul Dolj este alcătuită din șase stații fixe, dintre care patru sunt amplasate în municipiul Craiova, câte una în Filiași și Calafat. Stațiile supraveghează nivelurile de poluanți ca dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2, NOx), monoxidul de carbon (CO), ozonul (O3), pulberile în suspensie PM10 și PM2,5, precum și benzenul. Raportul nu conține însă date privind metale grele (plumb, cadmiu, nichel, arsen, mercur) sau hidrocarburi aromatice policiclice.
Sursele principale de poluare în Craiova
Conform Direcției Județene de Mediu Dolj, cele mai semnificative surse care influențează calitatea aerului în Craiova sunt:
- Traficul auto și feroviar: Emisiile chimice, pulberile și zgomotul generate sunt cele mai intense pe arterele circulate frecvent, cum ar fi Calea București, Bulevardul Nicolae Titulescu și Bulevardul Decebal.
- Arderile industriale: Centralele electrice și termice din regiune, inclusiv închisă din noiembrie 2025 centrala de la Ișalnița, au contribuit prin eliberarea oxizilor de sulf și azot, monoxidului și dioxidului de carbon, pulberilor și compușilor organici volatili. De asemenea, haldele de cenușă au fost sursă de praf în condiții de vânt puternic.
- Activități industriale și producție: Companii importante din zonă, cum sunt Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc și Ford, au produs emisii de poluanți și zgomot.
- Încălzirea locuințelor: În sezonul rece, utilizarea diverselor tipuri de combustibili pentru încălzire a crescut considerabil nivelul pulberilor și al oxizilor de azot, mai ales din cauza coșurilor de fum de înălțime redusă.
- Șantierele de construcții și transportul materialelor: Lucrările în derulare și nerespectarea normelor de manipulare a materialelor pulverulente au fost surse importante de praf.
- Surse naturale și accidente: Terenurile agricole din apropiere, praful saharian transportat de vânt și incendiile accidentale au influențat, de asemenea, concentrațiile de pulberi și oxizi în aer.
- Surse necontrolate: Arderea de mirişti, a materialelor plastice sau existența zonelor nesalubrizate amplifică poluarea cu pulberi, oxizi și compuși organici periculoși.
Raportul întărește poziția României ca una dintre țările cele mai afectate de poluarea aerului în Europa, așa cum relevă și studiul IQAir din 2025.
