Dobânzile la împrumuturile în lei ar putea înregistra o scădere în urma sancțiunii de 3,7 miliarde de lei aplicate celor zece bănci majore din România. În plus, așteptata reducere a inflației contribuie la anticiparea unei ieftiniri a creditării, beneficiind astfel consumatorii în perioada imediat următoare.
Cu toate acestea, experții consultați afirmă că pe termen lung băncile vor găsi soluții pentru a-și recupera pierderile cauzate de această amendă. Consultantul fiscal Adrian Bența precizează că „dacă au existat eventuale manevre legate de ROBOR, în viitor se vor feri să le repete”, însă istoria judiciară arată că ANPC a pierdut procese similare cu bănci în trecut, iar acum rămâne de văzut decizia în cazul Consiliului Concurenței.
De asemenea, Bența avertizează că unele bănci ar putea decide să se retragă de pe piața românească pe termen lung, în condițiile în care amenzi și taxe suplimentare continuă să fie impuse. Aceasta face referire la taxa specială pe cifra de afaceri bancară, ce a fost majorată de la 2% în 2023 la 4% din 1 iulie 2025, care în 2024 a adus statului venituri de peste 2 miliarde de lei.
Un alt consultant fiscal, Emilian Duca, subliniază că în final aceste amenzi vor fi suportate tot de consumatori, prin ajustări ale comisioanelor și ale dobânzilor. Acesta anticipează o reducere a dobânzilor, dar una mai mică decât ar putea sugera scăderea inflației, într-un proces îndelungat, inclusiv din cauza disputelor juridice între bănci și Consiliul Concurenței.
Duca este de părere că băncile nu se vor retrage din România din cauza amenzilor, însă acționarii străini ar putea deveni mai prudenți privind investițiile în țară. Totodată, el subliniază că, deși acționarii plătesc inițial, în cele din urmă consecințele se resimt asupra clienților, având în vedere rolul central al băncilor în economia românească.
Consiliul Concurenței se poate mândri cu o rată de succes de aproximativ 90% în procesele din instanță, conform acestui consultant, însă mecanismele prin care băncile vor recupera banii rămân în afara competenței instituției.
Printre băncile sancționate se numără BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Eximbank, CEC, Unicredit, Intesa Sanpaolo și Libra.
Reprezentanții băncilor au respins acuzațiile de manipulare a ROBOR și au anunțat că vor contesta decizia în justiție, susținând că au respectat toate reglementările impuse de Banca Națională a României.
Investigația Consiliului Concurenței se bazează pe suspiciuni legate de mesaje schimbate între bancheri prin aplicații de mesagerie, în paralel cu comunicarea oficială a dobânzilor, precum și pe faptul că băncile pot vizualiza reciproc datele transmise în ferestrele de cotare, aspecte considerate a afecta concurența.
