Un document intern arată că fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a transmis o poziție clară de respingere a amendamentului propus pentru renegocierea contractului cu Pfizer privind vaccinurile anti-COVID, informație care a fost analizată de G4Media. Decizia de a menține termenii inițiali ai contractului a adus România în fața unei instanțe din Belgia și a obligat statul să plătească aproape 600 de milioane de euro.
Contextul contractului inițial între România și Pfizer
În mai 2021, Comisia Europeană a semnat un contract-cadru cu Pfizer pentru achiziția a 900 de milioane de doze inițiale, la care s-au adăugat alte 900 de milioane opționale, valabile pentru perioada 2022-2023. România, care reprezintă aproximativ 4,34% din populația UE, a primit 39 de milioane de doze, conform deciziilor luate la acel moment de premierul Florin Cîțu și ministrul Sănătății Ioana Mihăilă. Deși statele membre ale UE aveau opțiunea de a refuza vaccinurile (mecanismul „opt-out”), România a decis să rămână parte a acestui contract.
Negocierile pentru amendamentul 5 și poziția fermă a lui Rafila
În decembrie 2022, Comisia Europeană a inițiat discuții cu Pfizer pentru modificarea contractului, în lumina îmbunătățirii situației epidemiologice. Amendamentul 5 propunea scăderea volumului dozelor comandate, repartizarea livrărilor pe o durata de patru ani și introducerea unei „taxe de flexibilitate” de 9,75 euro pe doză. În timp ce 24 de state au acceptat această variantă, Ungaria și Polonia au respins-o, iar România nu a răspuns oficial.
Documentul din 17 februarie 2023, consultat de G4Media, relevă faptul că Alexandru Rafila a transmis premierului Nicolae Ciucă o notă în care argumenta împotriva semnării amendamentului. Printre motivele invocate se numără dificultatea de a justifica plata unei taxe considerate disproporționate pentru produse încă nefabricate și eficacitatea redusă a vaccinurilor în limitarea răspândirii virusului. De asemenea, Rafila a remarcat rata scăzută de vaccinare din România, propunând soluții alternative care să nu compromită bugetul public.
Absența unui răspuns din partea premierului și consecințele deciziei
Fostul ministru susține că a transmis premierului Ciucă cel puțin zece note informative, însă nu a primit niciun răspuns. Rafila a menționat că fără acceptul premierului nu putea iniția plățile prevăzute în contract, iar Ministerul Sănătății nu avea puterea legală să le efectueze fără acest aviz. Premierul Nicolae Ciucă nu a oferit explicații publice cu privire la refuzul de a lua o decizie în acest sens.
De asemenea, Rafila a susținut că studiile naționale arătau o similaritate în numărul de cazuri grave și decese între persoanele vaccinate și cele nevaccinate. Totuși, un expert în imunologie contactat de G4Media a afirmat sub protecția anonimatului că datele internaționale contrazic această concluzie, evidențiind eficacitatea vaccinurilor în prevenirea formelor severe și în creșterea protecției prin dozele de rapel.
Impactul financiar și accesul la vaccinuri în România
Refuzul României de a accepta amendamentul 5 a cimentat menținerea țării în contractul inițial, alături de Ungaria și Polonia. Expertul în imunologie a subliniat că ieșirea din contract ar fi însemnat nu doar plata sumei importante către Pfizer, ci și lipsa accesului la vaccinuri pentru populație, crescând dificultățile în oferirea vaccinurilor persoanelor interesate.
Astfel, decizia de a nu renegocia condițiile contractuale cu Pfizer a generat o povară financiară semnificativă asupra bugetului României, afectând în același timp disponibilitatea vaccinurilor în cadrul campaniei naționale.
