Alexandru Bălan, fostul lider al serviciilor secrete moldovenești, implicat într-un dosar de spionaj, a recunoscut inițial acuzațiile ce i se aduc, însă ulterior și-a schimbat poziția și a cerut să fie judecat conform procedurii de drept comun, conform unei încheieri a Curții de Apel București din 11 mai 2026.
Acesta a fost extrădat din România către Republica Moldova pe 24 aprilie 2026 pentru executarea unei pedepse de un an și șase luni cu închisoarea, tot pentru divulgarea unor secrete, în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției. Ulterior, în dosarul său pentru tentativă de trădare și transmitere de informații clasificate către agenți din Belarus, Bălan este judecat în lipsă în România, riscând o sentință de până la 20 de ani închisoare.
Potrivit documentelor consultate, în ziua predării sale autorităților de la Chișinău, Bălan a semnat o declarație prin care renunța la anumite excepții și solicita procedura simplificată de judecată. Totuși, în preajma termenului din 11 mai, avocatul său a comunicat că Bălan dorește să revină asupra acestei solicitări și să urmeze procedura obișnuită de judecată.
Pe data de 28 aprilie 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a grațiatu-l pe Bălan, iar acesta a fost predat autorităților din Belarus în cadrul unui schimb de prizonieri între Chișinău și Minsk. Alături de el, au fost predați și alți cetățeni, inclusiv Nina Popova și Vladislav Nadeiko, în timp ce guvernul belarus a eliberat ofițeri moldoveni acuzați de spionaj și mai mulți cetățeni polonezi.
Contextul acuzațiilor a fost lansat pe 23 iunie 2025, când Serviciul Român de Informații (SRI) a sesizat DIICOT cu privire la activitatea lui Bălan, cetățean român și moldovean, care ar fi divulgat informații secrete către agenți susținuți de Belarus, un stat aflat în orbita Federației Ruse.
Din poziția sa de conducere în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova în perioada 2014-2019, Bălan a avut acces la documente sensibile și a participat la colaborări cu SRI. Informațiile furnizate includeau detalii legate de spațiul Federației Ruse, ce puteau compromite securitatea națională a României.
Perioada celor mai intense acțiuni de spionaj se suprapune cu guvernarea oligarhului Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, o perioadă marcată de numeroase controverse și influențe ce au afectat structurile de securitate moldovenești.
