Alessandro Minuto-Rizzo, fost secretar general adjunct NATO și fost secretar general interimar al Alianței Nord-Atlantice, a oferit un interviu exclusiv publicației Libertatea în care a discutat despre consecințele atacului cu dronă de la Galați și răspunsul pe care România și NATO trebuie să îl adopte.
Incidentul a avut loc în noaptea dintre joi și vineri, când o dronă provenind din Rusia s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând o explozie puternică și un incendiu la etajul 10, soldat cu două persoane rănite. Acest episod este considerat cel mai grav incident petrecut pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina.
Experiență vastă în domeniul securității internaționale
Minuto-Rizzo este recunoscut ca un expert de top în domeniul securității internaționale, având o carieră îndelungată în NATO, unde a fost secretar general adjunct între 2001 și 2007, precum și secretar general interimar în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004. În prezent, este fondator și președinte al Fundației Colegiului de Apărare NATO, un think-tank important cu sediul la Roma.
De asemenea, în trecut a reprezentat guvernul italian în negocieri complexe și a colaborat cu oficiali de top din domeniul apărării italiană, având un rol preponderent în gestionarea crizelor din regiunea balcanică. Predă, de asemenea, cursuri universitare pe teme de politică externă și securitate europeană.
Reacția recomandată pentru România și Aliați
În opinia lui Minuto-Rizzo, România trebuie să răspundă ferm și să exprime un protest clar față de acest atac care a produs răniți civili, subliniind că o astfel de agresiune este inacceptabilă. Totuși, acesta atrage atenția asupra necesității de a evita o escaladare a conflictului și recomandă prudență în modul de reacție.
Autoritățile române ar trebui, în primul rând, să solicite Rusiei o scuză oficială pentru incident, indicând că o recunoaștere publică a erorii — susținând că drona a fost lansată dintr-o greșeală tehnică sau similară — ar reprezenta un minim gest necesar pentru detensionarea situației.
În același timp, România ar trebui să ceară sprijinul NATO și al Uniunii Europene pentru întărirea protecției spațiului său aerian. Printre măsurile sugerate se numără implementarea unui sistem eficient de avertizare timpurie la frontiera cu Ucraina, pentru a preveni astfel de atacuri pe viitor.
Posibile măsuri diplomatice
Referitor la eventuala reacție diplomatică, Minuto-Rizzo a precizat că, în cazul în care Rusia va evita să-și ceară scuze, România ar putea lua în considerare expulzarea diplomaților ruși de la ambasadă. Totuși, dacă o scuză va fi adresată, acest pas nu ar fi justificat. El subliniază că nervozitatea și agresivitatea crescândă a Rusiei în această perioadă complică și mai mult situația, fiind prima oară când un astfel de incident din zona conflictului ucrainean provoacă victime în România.
Perspective privind consolidarea apărării NATO
Minuto-Rizzo crede că NATO ar putea intensifica protecția țărilor din Europa de Est, inclusiv România, prin îmbunătățirea sistemelor de supraveghere și alertă timpurie, pentru a detecta și preveni cât mai rapid orice amenințare provenită din partea Rusiei. Aceasta ar reprezenta un pas important pentru stabilitatea și securitatea regională.
