În ultimele zile, 23 de delfini au fost găsiți morți pe plajele din Constanța, ceea ce a stârnit îngrijorări majore în rândul organizațiilor de mediu. Greenpeace acuză proiectul Neptun Deep, privind exploatarea petrolieră din Marea Neagră, că ar fi principalul factor responsabil pentru eșuarea masivă a mamiferelor marine.
Activitățile de foraj se desfășoară la aproximativ 160 de kilometri în largul coastei românești, însă reprezentanții Greenpeace susțin că această distanță nu previne efectele negative asupra ecosistemului marin. Ei consideră că proiectul nu oferă o protecție suficientă împotriva riscurilor ecologice majore, invocând drept exemplu cele 23 de cazuri recente de delfini eșuați pe țărm.
În semn de protest față de aceste evenimente și față de lipsa de reacție a autorităților, activiști Greenpeace au organizat un miting în fața Ministerului Mediului. Aceștia solicită măsuri urgente pentru protejarea biodiversității Mării Negre și acuză refuzul ministrului mediului, Diana Buzoianu, de a primi peste 67.000 de semnături în sprijinul protecției zonei.
Alin Tănase, coordonatorul campaniilor Greenpeace România, a declarat că „inacțiunea zilnică reprezintă o amenințare directă pentru viața marinei din Marea Neagră” și a subliniat că, nemulțumiți de lipsa unui răspuns oficial, activiștii au adus simbolic „masa discuțiilor” în fața ministerului.
Organizația de mediu cere transparență totală privind monitorizarea proiectului Neptun Deep și impunerea unor controale stricte pentru prevenirea unor posibile dezastre ecologice. Greenpeace susține că singura cale viabilă pentru securitatea energetică a României este accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie, care să reducă dependența de extracția riscantă și să protejeze în același timp biodiversitatea și mediul marin, amenințate de activități industriale și poluare.
Totodată, Greenpeace subliniază necesitatea unei supravegheri independente, asigurate de autorități, în locul unei monitorizări preponderent realizate de compania implicată în exploatarea resurselor. Conform lui Alin Tănase, publicul trebuie să aibă acces permanent la informații clare și corecte cu privire la impactul în mediu al proiectului, iar autoritățile să adopte o poziție activă și rigoristă în controlul activităților offshore.
