Multe persoane observă manifestări alergice doar în casă, cum ar fi strănutul frecvent sau usturimea ochilor dimineața, iar aceste simptome dispar când ies afară. În astfel de cazuri, nu polenul din aerul liber este cauza, ci alergenii care se găsesc în interiorul locuinței. Allergiile “de interior” sunt mult mai frecvente decât s-ar crede și nu dispar odată cu schimbarea anotimpului, fiind prezente permanent. În continuare, vom explora sursele acestor alergeni și metode eficiente pentru a limita expunerea la ei.
Principalii alergeni din interiorul locuinței
Acarienii din praful de casă sunt cei mai comuni alergeni interni în Europa. Acești microbi microscopici, de dimensiuni între 0,2 și 0,3 mm, trăiesc în medii precum saltele, perne, covoare și tapițerii, datorită umidității, căldurii și prezenței celulelor moarte de piele, care le servesc drept hrană. O singură saltea poate conține între 100.000 și 1.000.000 de acarieni. Alergia nu este provocată de acarieni propriu-ziși, ci de excrementele și fragmentele lor ce se ridică în aer la cea mai mică mișcare.
Alergenii proveniți de la animalele de companie sunt prezenți nu doar în blană, ci și în salivă, urină și pielea moartă a câinilor sau pisicilor. Acești alergeni, foarte ușori, pot rămâne suspendați în aer pentru ore întregi și se pot depune pe toate suprafețele din casă. De asemenea, pot persista luni de zile în locuință, chiar și după dispărirea animalului.
Sporii de mucegai reprezintă o altă sursă importantă de alergeni. Mucegaiul se dezvoltă în spații cu umiditate crescută precum băi, subsoluri, colțuri cu condens sau în spatele mobilierului lipit de pereți exteriori. Sporii eliberați continuu pot declanșa reacții alergice severe și chiar crize de astm, inclusiv la persoane fără antecedente alergice.
Polenul adus în interior prin ferestrele deschise, haine sau animale de companie, rămâne în casă, acumulându-se pe diverse suprafețe și materiale, astfel menținând alergia activă chiar și când ferestrele sunt închise.
Compușii organici volatili (COV), emanați de mobilierul nou, vopsele, lacuri și produse de curățenie, irită mucoasele tractului respirator și pot amplifica simptomele alergice. Deși invizibili și inodor, acești compuși au efecte nocive cumulative asupra sănătății.
De ce manifestările alergice sunt mai puternice acasă
Aerul din interior poate fi de 2 până la 5 ori mai poluat decât cel exterior, datorită acumulării în spații închise. Locuințele moderne, bine izolate, reduc schimbul natural de aer, ceea ce face ca alergenii să se concentreze în interior fără a se dispersa. Cu cât petreci mai mult timp acasă, cu atât crește expunerea ta, în special pe timpul nopții, când inhalarea aerului din dormitor durează ore în șir, iar salteaua și pernele sunt principalele surse de acarieni.
Umiditatea joacă un rol esențial în dezvoltarea alergiilor. La umiditate relativă mai mare de 50% se înmulțesc acarienii, iar mucegaiul apare la umidități locale peste 70%. Spațiile cu ventilație insuficientă favorizează aceste condiții nefavorabile.
Zonele cu cel mai ridicat risc alergenic în locuință
Dormitorul este locul cel mai expus, unde petreci o treime din viață în contact direct cu materialele care adăpostesc acarienii. Aerul este rareori schimbat pe timpul nopții, iar concentrațiile de alergeni și dioxid de carbon ating maximele dimineața, când apar simptomele de congestie nazală sau ochi iritați.
Baia reprezintă un alt spațiu cu risc ridicat, din cauza umidității crescute care favorizează dezvoltarea mucegaiului.
În concluzie, cunoașterea surselor alergiilor din casă și adoptarea unor măsuri de ventilare, curățare și control al umidității sunt esențiale pentru reducerea simptomelor și pentru o locuire sănătoasă.
