Pe 9 august 2026, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat planul de a diminua fluxul de apă al râului Ibar care curge către Kosovo, motivând această decizie prin tratamentele pe care le consideră nedrepte aplicate minorității sârbe din regiune. Această intenție vine pe fondul demolărilor recente ale unor imobile sârbești din Kosovo, fapt ce ar putea escalada tensiunile dintre cele două părți.
Liderul sârb a subliniat că exemplul demolărilor și condițiile din teritoriu justifică modificarea cursului râului. „Ne maltratează mult poporul. Avem mai multe motive să schimbăm cursul râului Ibar. Să vedem ce vor face albanezii în acest caz”, a declarat Vucic, potrivit presei locale. De asemenea, el a menționat că a demarat procedurile de consultare cu specialiști și firme de construcții pentru a analiza fezabilitatea acestui proiect.
Râul Ibar izvorăște din Muntenegru, traversează Serbia și pătrunde în Kosovo, unde este interceptat de lacul artificial Ujmani (cunoscut în sârbă drept Gazivode). Acest lac este esențial pentru aprovizionarea cu apă, irigații și generarea de energie electrică în regiune.
Contextul amenințării lui Vucic este legat direct de decizia autorităților kosovare din iulie 2026 de a demola 17 clădiri deținute de sârbi, amplasate pe malurile lacului Ujmani. Kosovo a justificat aceste acțiuni prin faptul că imobilele ar fi fost construite ilegal pe terenuri strategice din punct de vedere al resurselor naturale. În schimb, Serbia consideră această măsură ca parte a unei campanii de încălcare a drepturilor minorității sârbe.
Uniunea Europeană și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat stoparea demolărilor, insistând asupra respectării drepturilor de proprietate și a procedurilor legale corespunzătoare, însă acestea au continuat în ciuda avertismentelor.
Ca reacție la declarațiile președintelui sârb, ministrul temporar al mediului din Kosovo, Fitore Pacolli, a cerut sprijin internațional și a condamnat utilizarea resurselor de apă ca instrument de presiune politică. „Resursele de apă nu pot fi folosite ca instrument de amenințare, presiune sau destabilizare împotriva unui alt stat”, a transmis Pacolli, calificând afirmațiile lui Vucic drept „profund tulburătoare”.
De la proclamarea independenței Kosovo în 2008, nerecunoscută de Serbia, situația rămâne tensionată, iar disputele legate de resurse naturale și drepturile minorităților continuă să alimenteze conflictul în regiune.