Armenia desfășoară duminică alegeri parlamentare decisive, unde partidul aflat la guvernare, Contractul Civil, condus de prim-ministrul Nikol Pașinian, încearcă să-și păstreze puterea în fața mai multor formațiuni politice de opoziție, multe cu orientare prorusească. Potrivit sondajelor, Contractul Civil pare a câștiga, însă este posibil să nu atingă majoritatea calificată necesară pentru a modifica Constituția și a continua procesul de pace cu Azerbaidjan.
Aceste alegeri sunt cele mai importante organizate în Armenia după declararea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991, aspect evidențiat de agenția Reuters. Ele sunt percepute de mulți analiști ca un referendum privind gestionarea de către Pașinian a acordului de pace cu Azerbaidjan, în contextul unor critici care îl acuză de concesii excesive.
Contextul conflictului și efectele acestuia
Armenia, țară fără ieșire la mare cu o populație de puțin peste 3 milioane de locuitori, este prinsă în conflict intermitent cu Azerbaidjan din anii '80-'90, în special pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah. În septembrie 2023, Azerbaidjan a recâștigat controlul complet asupra acestei zone în urma unei ofensivă rapide, ceea ce a determinat exodul a circa 100.000 de etnici armeni către teritoriul Armeniei.
Astfel, alegerile parlamentare de acum sunt primele organizate după această înfrângere militară și după exodul populației din Nagorno-Karabah, ceea ce amplifică mizele scrutinului.
Presiunea exercitată de Rusia
În preajma alegerilor, Rusia a crescut presiunea asupra Armeniei prin restricții comerciale, interzicând importurile mai multor produse armenești, în special agricole, și amenințând cu majorarea prețurilor la petrol și gaze. Armenia depinde substanțial de Rusia, exportând către această țară aproximativ 35% din bunuri și importând 80% din gazele necesare. Mai mult decât atât, Rusia menține o bază militară importantă pe teritoriul armean.
De asemenea, Kremlinul a amenințat recent cu excluderea Armeniei dintr-o uniune economică dominată de Rusia, invocând apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Supunerea premierului Pașinian este pusă la încercare prin solicitarea nejustificată de organizare a unui referendum privind aderarea la UE.
Societatea civilă armeană a semnalat o amplă campanie de dezinformare orchestrată de Rusia în vederea influențării alegerilor. Kremlinul neagă implicarea, deși amenințările explicite, inclusiv avertismentele lui Vladimir Putin cu „scenariul ucrainean”, și presiunile economice constituie dovezi ale ingerințelor în suveranitatea Armeniei.
Orientarea spre Occident și perspectivele de dezvoltare
În martie anul trecut, parlamentul armean a aprobat o lege pentru demararea procesului de aderare la Uniunea Europeană, iar Pașinian a încercat să transforme Armenia într-un partener strategic al UE în Caucazul de Sud. În acest sens, Armenia a fost gazda summitului Comunității Politice Europene și a primului summit UE-Armenia, ambele desfășurate recent.
Printre prevederile acordului de pace încheiat cu Azerbaidjan se numără construirea unui coridor de tranzit prin Armenia ce va facilita legătura dintre Asia și Europa, ocolind astfel Rusia. Acest traseu de transport poartă numele fostului președinte american Donald Trump.
De asemenea, un acord semnat în timpul vizitei vicepreședintelui american JD Vance la Erevan ar putea duce la construcția unui reactor nuclear de către o companie americană, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio a parafat un acord de parteneriat strategic, iar sprijinul politic al lui Donald Trump pentru Armenia rămâne vizibil.
