Duminică, 7 iunie, aproximativ 2,5 milioane de cetățeni ai Armeniei sunt chemați la urne în cadrul unor alegeri parlamentare considerate cele mai "geopolitizate" din Caucaz, desfășurate într-un context marcat de opoziția fermă a Rusiei față de noile tendințe diplomatice.
Votanții urmează să aleagă membrii Adunării Naționale, care va funcționa în următorii cinci ani, având 101 deputați. În cursa electorală se regăsesc 17 partide și două alianțe, care concurează pentru aceste mandate, iar rezultatul scrutinului va schița traiectoria externă pe care o va urma Armenia.
Alegeri sub impactul războiului din Nagorno-Karabah
Potrivit unui sondaj al International Republican Institute (IRI) din Washington D.C., partidul Contractul Civil, condus de actualul premier Nikol Pașinian, este favorit cu 32% din intenția de vot. Pașinian susține continuarea dialogului de pace cu Azerbaidjanul și apropierea față de Statele Unite și Uniunea Europeană, reacționând la ceea ce autoritățile de la Erevan au denumit "trădarea rusă" în timpul ofensivei azere din septembrie 2020.
Aceasta reprezintă primele alegeri parlamentare de la conflictul din Nagorno-Karabah, care a dus la evacuarea a aproximativ 100.000 de armeni din regiune, aceștia refugindu-se în Armenia, în timp ce Rusia, aliatul tradițional, nu și-a onorat angajamentele de securitate.
Orientare între Est și Vest
În ultimele luni, premierul Nikol Pașinian a semnat un protocol de pace cu președintele azer Ilham Aliev, a început o tentativă de normalizare a relațiilor cu Turcia și a încheiat un parteneriat strategic cu Statele Unite. Partea armeană a demarat și procedurile pentru aderarea la Uniunea Europeană și a inițiat retragerea din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia.
În susținerea acestor demersuri, aproape 50 de șefi de stat europeni au participat la începutul lunii mai la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan, unde a avut loc și primul summit UE-Armenia, în timp ce președintele american Donald Trump și-a exprimat sprijinul necondiționat pentru Pașinian.
Rezultatul alegerilor va determina dacă Armenia va continua procesul de pace cu Azerbaidjan și dacă va aprofunda integrarea euroatlantică. Premierul are nevoie de o majoritate calificată pentru a adopta modificările constituționale solicitate de Azerbaidjan pentru semnarea unui tratat de pace oficial, un pas considerat vital pentru stabilitatea și supraviețuirea Armeniei.
Rezistența Rusiei și presiunile geopolitice
În contrast, Rusia critică ferm aceste evoluții, considerându-le o amenințare la adresa influenței sale tradiționale. Kremlinul a criticat inițiativele de pace, normalizarea relațiilor cu Turcia și parteneriatul cu Statele Unite, iar președintele Vladimir Putin a avertizat asupra unui posibil "scenariu ucrainean" în cazul în care Armenia se va apropia de Uniunea Europeană.
De asemenea, Putin a solicitat organizarea unui referendum privind alegerea între Uniunea Economică Eurasiatică, din care Armenia face parte, și Uniunea Europeană. Pașinian a declarat că o decizie finală va fi luată prin referendum la momentul potrivit, iar deocamdată Armenia nu are statutul oficial de țară candidată la UE.
Presiuni economice și dezinformare
Pe fondul acestor tensiuni, Rusia a intensificat presiunile economice și propagate dezinformarea pentru a influența opinia publică și a bloca procesul de apropiere de Occident. Evoluția situației politice din Armenia urmează să joace un rol crucial în echilibrul geopolitic din Caucaz și în relațiile dintre marile puteri din regiune.
