Duminică, Bulgaria a demarat o nouă etapă electorală, a opta în doar cinci ani, în contextul unei crize politice profunde care a început în 2021, când protestele masive împotriva corupției au determinat căderea guvernului lui Boiko Borisov. Alegătorii sunt chemați să se pronunțe într-un scrutin ce promite să aducă schimbări importante în direcția guvernării și a luptei anticorupție.
Figura centrală a acestui scrutin este Rumen Radev, fost președinte și general al forțelor aeriene, liderul formațiunii de centru-stânga „Bulgaria Progresistă”. După ce a renunțat în ianuarie la funcția prezidențială pentru a se concentra pe conducerea partidului, Radev beneficiază de o susținere solidă în sondaje, cu un procent situat în jurul valorii de 35%. El și-a reafirmat angajamentul ferm de a combate sistemul oligarhic care a dominat politica bulgară până acum, subliniind necesitatea unor reforme profunde.
La un miting recent organizat în Sofia, mii de susținători și-au manifestat încrederea în viziunea sa pentru un viitor curat, fără corupție. Printre ei se numără și tineri ca Lazar Lazarov, profesor de filosofie, care consideră că viitorul țării este pus sub semnul întrebării, iar schimbarea este imperativă.
Pe de altă parte, partidul GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, care a avut o influență majoră pe scena politică bulgară timp de un deceniu, se menține pe poziția a doua în preferințele electoratului, cu aproximativ 20% din intenții de vot. Borisov respinge ideea unei reforme radicale, subliniind realizările economice ale mandatului său, inclusiv aderarea Bulgariei la zona euro anul acesta.
Radev însă exclude orice colaborare cu GERB sau cu formațiunea DPS, condusă de controversatul Delyan Peevski, sancționat pentru corupție pe plan internațional. El urmărește formarea unei majorități absolute în Parlamentul de 240 de locuri, pentru a asigura stabilitatea și reformele promise.
Poziții controversate în cadrul campaniei electorale
În timpul campaniei, Radev a criticat dur politica energetică a Uniunii Europene, pe care o consideră naivă în actualul context geopolitic fără reguli clare. De asemenea, s-a pronunțat împotriva trimiterii de armament către Ucraina, deși nu intenționează să blocheze deciziile UE prin veto. Această poziție a stârnit reacții intense, mai ales după ce Radev a prezentat la un miting imagini cu întâlniri avute cu lideri mondiali, inclusiv Vladimir Putin, ceea ce a fost interpretat ca o susținere a Kremlinului de către adepții unei orientări proeuropene.
Mobilizarea electorală și măsuri pentru corectitudine
Secțiile de vot s-au deschis la ora 7:00 și se vor închide la ora 17:00 GMT. Autoritățile și partidele au făcut apel la o prezență masivă la urne, după ce la alegerile din 2024 aceasta a scăzut sub 40%. Analizele indică o posibilă creștere a participării, datorită mobilizării susținătorilor lui Radev.
Pe fondul preocupărilor legate de fraude electorale, poliția bulgară a efectuat ample raiduri în ultimele săptămâni, confiscând peste un milion de euro și reținând sute de persoane, inclusiv oficiali locali, pentru combaterea cumpărării voturilor. Radev a calificat scrutinul drept un moment decisiv pentru Bulgaria, afirmând că țara trebuie să se unească pentru a scăpa de „cartelul pervers al partidelor tradiționale”.
Aproximativ trei milioane de alegători sunt așteptați la urne pe 19 aprilie pentru această rundă de alegeri anticipate, iar prezența estimată este în creștere cu 200.000-300.000 de votanți față de scrutinul anterior.
