Cel mai devreme, alegerile anticipate ar putea fi organizate la finalul lunii noiembrie, mai precis pe 22, însă data finală depinde de parcurgerea etapelor procedurale care îl implică în mod decisiv pe președintele Nicușor Dan.
Politicienii din fostele formațiuni coaliționale încep să ia în calcul tot mai des posibilitatea unui scrutin anticipat, o situație care, dacă se va concretiza, ar reprezenta o premieră pentru România postdecembristă. Totuși, pentru a ajunge la acest moment este necesară respectarea unor prevederi stricte care reglementează procesul.
Cadrul constituțional privind dizolvarea Parlamentului
Constituția României reglementează dizolvarea Parlamentului prin articolul 89 și articolul 63, alineatul 2. Potrivit acestor prevederi, președintele țării poate dizolva Parlamentul după ce acesta nu a acordat votul de încredere pentru constituirea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după cel puțin două încercări eșuate de învestitură.
De asemenea, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an și nu în ultimele șase luni de mandat al președintelui sau în situații de stare de urgență, război, mobilizare ori asediu. În plus, alegerile trebuie să se desfășoare în maxim trei luni de la dizolvarea legislativului.
Stadiul actual al procesului politic
Până în prezent, doar Cabinetul condus de Ciucă Veștea a eșuat la votul parlamentului, nereușind să obțină majoritatea necesară pe 23 iunie. De atunci, a început să curgă termenul de 60 de zile în care să se realizeze cel puțin două încercări de învestitură a unui Executiv. Guvernul Tomac nu se ia în calcul deoarece retragerea acestuia a avut loc înainte de a fi supus votului.
Astfel, termenul constituțional expiră pe 21 august, dată la care, în cazul în care nu s-a reușit formarea unui guvern, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului. Dacă această decizie ar fi luată în jurul acestei date, termenul de 90 de zile pentru organizarea alegerilor s-ar încheia pe 19 noiembrie, iar duminica cea mai apropiată de această zi este 22 noiembrie.
Aspecte de calendar și posibile obstacole
În ipoteza alegerilor anticipate, există însă o incongruență între termenele din Constituție și cele din Legea alegătorilor. Legea prevede că data scrutinului trebuie anunțată cu cel puțin 90 de zile înainte, iar pentru a respecta toate aceste condiții, dizolvarea Parlamentului ar trebui să aibă loc încă din 24 august.
Pe această temă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, fost ministru și deputat PSD, a atras atenția că actualul calendar legal este dificil de respectat în cazul alegerilor anticipate organizate în 2026.
Reacții politice și posibile contramăsuri
Surse din presa centrală au semnalat că PSD analizează posibilitatea unor acțiuni pentru a împiedica organizarea anticipatelor, cu Adrian Țuțuianu în fruntea acestei strategii, ceea ce adaugă un plus de complexitate și incertitudine pe scena politică românească.
