România continuă să se situeze pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata abandonului școlar timpuriu, deși în 2025 s-a înregistrat o scădere importantă față de anul anterior, conform datelor Eurostat analizate de Euronews și Edupedu.
În 2025, 15,5% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit prematur sistemul de educație și formare profesională, o reducere de 1,3 puncte procentuale comparativ cu 16,8% în 2024. Această scădere reprezintă cea mai semnificativă îmbunătățire anuală din ultimii patru ani și marchează o inversare a tendinței crescătoare anterioare.
Cu toate acestea, România rămâne mult peste media Uniunii Europene, care s-a situat în 2025 la un nivel de 9,1%. După România, cele mai ridicate rate au fost consemnate în Germania (13,1%) și Spania (12,8%). La polul opus, țările cu cele mai scăzute procente sunt Croația (2,1%), Irlanda (3,6%), Grecia (3,7%) și Polonia (4%).
Un număr de 17 state membre au atins deja obiectivul european pentru 2030, care vizează reducerea abandonului sub pragul de 9%.
Diferențe majore între mediul urban și rural
O problemă semnificativă pentru România o reprezintă decalajele dintre mediul urban și cel rural. Deși în orașele mari rata abandono-ului timpuriu este de doar 4,6%, comparabilă sau mai bună decât media europeană, în mediul rural aceasta ajunge la 23,7%, iar în orașele mici și suburbii la 16,3%.
Așadar, un tânăr din mediul rural are un risc de peste cinci ori mai mare să abandoneze școala față de unul dintr-un oraș mare. În contrast, în Uniunea Europeană media abandonului școlar este mult mai echilibrată, cu valori de 8% în orașe mari, 10,1% în suburbii și orașe mici și 9,6% în zonele rurale.
Diferența de 19,1 puncte procentuale dintre mediul urban mare și cel rural este una dintre cele mai pronunțate din UE, evidențiind disproporțiile regionale și sociale din România.
Ultimul raport guvernamental privind starea administrațiilor locale și dezvoltarea teritorială subliniază fragmentarea accentuată a țării, cu zone bine dezvoltate și regiuni vaste afectate de sărăcie, infrastructură deficitară și capacitate administrativă redusă.
Ce înseamnă abandonul școlar timpuriu și consecințele sale
Indicatorul „părăsirea timpurie a educației și formării” se referă la tinerii între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și nu au participat la niciun program educațional sau de formare în ultimele patru săptămâni înaintea colectării datelor.
Potrivit Comisiei Europene, acești tineri sunt mai expuși riscului de șomaj, au venituri mai reduse și se confruntă cu o probabilitate crescută de sărăcie și excluziune socială pe termen lung.
În 2024, România a înregistrat cea mai mare rată NEET (persoane care nu muncesc, nu studiază și nu participă la formare) din UE, de 19,4%, în creștere față de 16,8% în 2019. De asemenea, rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 27 de ani a crescut la 27%, plasând țara pe primul loc în UE în acest domeniu.
Expertul sociolog Robert Santa a evidențiat faptul că tinerii cu nivel scăzut de educație și marginalizați pe piața muncii găsesc din ce în ce mai dificilă reintegrarea în sistemul educațional sau profesional.
Generația Bacalaureat 2026: cifre relevante
Datele analizate de Edupedu.ro arată că generația care susține Bacalaureatul în 2026 a început școala în 2013 cu 183.633 de elevi. Până în septembrie 2025, numărul celor înscriși în clasa a XII-a a scăzut la 152.168, din care doar 130.136 sunt prezenți efectiv.
