Pe 7 mai, locuitorii Londrei vor alege reprezentanții în cele 32 de consilii locale, într-un scrutin crucial pentru echilibrul politic al capitalei britanice. Printre candidați se află și 60 de români, care vor reprezenta aproximativ 3,3% din totalul celor 1.817 posturi scoase la concurs, conform informațiilor oferite de RFI România.
Din totalul candidatilor de origine română, o proporție semnificativă, adică 40, s-au înscris în rândul partidului populist de dreapta Reform UK, cunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva imigrației. În rest, 7 candidați sunt pe listele Partidului Conservator, alte 7 reprezintă Partidul Verde, 3 susțin Partidul Laburist, 2 pe cel Liberal Democrat, iar un candidat este independent.
Din punct de vedere demografic, candidații români sunt compuși din 36 de bărbați și 24 de femei, distribuția lor geografică evidențiind o concentrare în estul Londrei. Cel mai mare număr de candidați români se regăsește în consiliul Barking și Dagenham, cu 17 persoane, urmat de Newham cu 7 și Havering cu 4. În nordul orașului sunt 15 candidați români, dintre care 5 în Brent, în vestul Londrei sunt 8 și în sud 6 candidați.
Populația londoneză este estimată la circa 10 milioane de locuitori, iar comunitatea românească număra aproximativ 200.000 persoane la ultimul recensământ din 2021, însă se consideră că numărul actual este mai mare, având în vedere migrațiile influențate de COVID-19.
Alegeri reprezintă un scrutin majoritar uninominal pe un singur tur, candidații fiind aleși în circumscripții cu câte doi sau trei concurenți. Numărul de consilieri diferă semnificativ între consilii, cele mai mari fiind Croydon și Ealing, cu câte 70 de locuri fiecare, iar Tower Hamlets având doar 45 de mandate.
În alegerile anterioare din 2022, Partidul Laburist a obținut majoritatea în 21 de consilii, Partidul Conservator în 5, Partidul Liberal Democrat în 3, iar independenții în două. Pentru scrutinul din 7 mai se estimează o redistribuire a puterii politice, cu o posibilă creștere a reprezentării Partidului Verde și a Reform UK. Aceste schimbări reflectă o scădere a popularității principalelor două partide tradiționale, în special a Partidului Laburist, afectat de nemulțumirile legate de guvernare la nivel național.
