La Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, o întrebare firească a venit din partea unui copil: „noi, copiii, ce să facem ca să ajungem în spațiu?”. Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, a oferit un răspuns sincer: pe vremea sa, drumul era marcat de antrenamente riguroase și mult studiu, însă astăzi pare că accesul în cosmos se simplifică, fiind adesea legat de sprijinul financiar al persoanelor foarte bogate.
Prima femeie cosmonaut din Franța, Claudie Haigneré, a completat cu un mesaj plin de speranță și motivație: „Visează la stele și fii bună la matematică și științe, pentru a înțelege lumea în care trăiești”. Ceremonia a marcat 45 de ani de la zborul istoric al lui Prunariu și a adus în fața publicului personalități de seamă din domeniul explorării spațiale, printre care Jannicke Mikkelsen, Claudie Haigneré și Pedro Duque.
Deși miliardarii care astăzi finanțează explorarea spațiului au lipsit de la eveniment, Prunariu a reunit la aceeași masă cosmonauți care au insuflat în oameni credința că zborul în cosmos este posibil și că se poate trăi cu capul în nori, menținând echilibrul între vis și realitate.
Jannicke Mikkelsen, originară dintr-un sat norvegian cu mai mulți urși decât locuitori, a povestit cum a fost posibil să ajungă până sus în cosmos doar datorită viselor și muncii susținute. În timpul dialogului cu publicul, a fost adresată o altă întrebare esențială: „Ce frici ați avut înainte de zbor?”. Jean-Pierre Haigneré a explicat că temerile sunt naturale, dar sunt antrenate și că, în spațiu, te înveți să faci parte dintr-o echipă, indiferent de dificultăți.
Atmosfera în sală a fost încărcată de emoție, iar cosmonauții au răspuns calm și concret la întrebări legate de misterele cerului și ale universului, oferind o perspectivă reală asupra vieții și provocărilor din spațiul cosmic. O femeie-paznic a sintetizat sentimentele multora spunând: „neamul meu nu va ajunge niciodată acolo, dar de acum încolo voi sta cu ochii în tavan și mă voi minuna întreaga viață”.
Printre invitați s-au numărat și Ulrich Walter, cunoscut pentru atingerea vitezei orbitale de 28.000 km/h, Paolo Nespoli, care a demonstrat că vârsta nu este un impediment pentru misiuni spațiale, și Julie Payette, care a operat brațe robotice la bordul stației și ulterior a devenit guvernator al Canadei.
Jean-Pierre Haigneré a petrecut 186 de zile în spațiu, monitorizând activitatea unui ceas atomic, în timp ce Alper Gezeravcı a desfășurat experimente pentru cultivarea unui muștar de mare pe Stația Spațială Internațională. Ivan Bella, om de știință și emblemă a Slovaciei, a făcut cercetări asupra sistemului nervos în condiții de gravitație redusă.
Jannicke Mikkelsen a fost parte din misiunea One More Orbit, un zbor record în jurul Pământului, unde a realizat rolul de videograf și manager de date, dedicându-se în același timp artei 3D pe Pământ. Pedro Duque a marcat scena spațială spaniolă nu doar prin participările sale la zboruri, ci și prin implicarea politică și recunoașterea oficială cu un asteroid ce-i poartă numele.
Ceremonia aniversară de la București a reușit să aducă împreună generații și povești, demonstrând că visul de a cuceri cosmosul rămâne viu și ce anume înseamnă cu adevărat să fii cosmonaut dincolo de tehnologie și viteze orbitale.
