Pe 26 aprilie, lumea marchează Ziua Internațională de Rememorare a tragediei de la Cernobîl, eveniment instituit de Organizația Națiunilor Unite pe 8 decembrie 2016 pentru a păstra memoria celui mai grav accident nuclear din istorie.
În noaptea de 26 aprilie 1986, reactorul numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, aflat pe teritoriul actual al Ucrainei, a explodat, eliberând în atmosferă cantități masive de substanțe radioactive. Norul radioactiv s-a răspândit rapid, afectând zone întinse din fosta Uniune Sovietică, în special Belarus, Ucraina și Rusia. Incendiul declanșat a ars timp de zece zile, agravând contaminarea ambientală.
Conform datelor oficiale, aproximativ 8,4 milioane de persoane din aceste regiuni au fost expuse radiațiilor. Construcția centralei a început în 1970, iar la momentul accidentului, pe lângă reactorul 4, alte două reactoare se aflau încă în faza de construire.
Potrivit unui studiu publicat în 2010 la New York, consecințele accidentului au fost dramatice: aproape un milion de decese atribuite contaminării radioactive între 1986 și 2004. Cartea „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment”, elaborată de Academia de Științe din New York, indică între 112.000 și 125.000 de decese în rândul echipelor de intervenție până în 2005.
Impactul nu s-a limitat la fostele state sovietice. România s-a numărat printre țările afectate semnificativ, cu creșteri ale nivelurilor de radiații de până la 10.000 de ori față de valorile normale înregistrate anterior accidentului. Alte state europene, precum Norvegia, Suedia, Finlanda, Bulgaria, Germania, Austria și Marea Britanie, au resimțit de asemenea efectele contaminării.
La patru ani de la catastrofă, în 1990, guvernul sovietic a solicitat sprijin internațional. De atunci, numeroase organizații, inclusiv ONU și ONG-uri, au desfășurat programe pentru cercetare, reabilitarea mediului, siguranța nucleară și sănătate publică.
Într-un efort de a izola complet reactorul avariat, în 1986 a fost construit un sarcofag din beton, care însă, realizat în grabă, prezenta riscuri de colaps. În contextul acestei amenințări, cu sprijinul a peste 45 de state, sub coordonarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a fost ridicată o cupolă metalică masivă, de 110 metri înălțime și 25 de tone, menită să înlocuiască vechea structură.
Recent, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat că sarcofagul de protecție a fost avariat de un atac cu dronă, reducându-și capacitatea de a bloca emisiile radioactive. Acest incident subliniază importanța continuării supravegherii și protejării sitului pentru a preveni o nouă catastrofă.
