Ion si Gheorghe se intorc acasa dupa calatoria la Bucuresti. Ajung la gara, se urca in trenul de Cluj, isi gasesc doua locuri. - Mai Ioane, cat face trenul pana la Cluj? - Mult, ma. Toata ziua. - Si ce facem noi atata timp? - Pai, ce sa facem, vorbim. - Si ce sa vorbim noi toata ziua, ma? - Stiu eu? Hai sa spunem ghicitori. Zis si facut. - Ia zi, Gheo, ce e mic, negru si sta la mine in curte? Trece un timp, ajunge trenul pe la Ploiesti. - Auzi, Ioane, da' are blana? - Are, ma. Pe la Brasov Gheorghe intreaba din nou: - Ioane, are si patru picioare? - Are, ma. Spre Sighisoara dialogul continua: - Si il tii in lant, ma? - Da, il tin in lant. La Blaj: - Nu-i asa ca e rau? Musca, nu? - Musca, ma, daca nu te stie. Ajunge trenul si la Teius. - Ma, Ioane, n'o fi cainele? - Ba ciinele'i, ma. Da' tu mare prost esti. Ce ti-a trebuit atata timp ca sa ghicesti? În gara la Apahida raspunde si Gheorghe, suparat: - Auzi, ma? Prost esti tu. Eu stiam de la Bucuresti, da' daca spuneam de atunci, ce mai vorbeam noi atita drum?