La Bruxelles se dezbate implementarea unui nou mecanism de taxare a emisiilor de carbon, care va viza, în premieră, gospodăriile ce se încălzesc cu gaze naturale, precum și utilizatorii de autovehicule pe benzină și motorină. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, această măsură ar putea genera o creștere a costurilor cu energia și transportul de până la 10%.
Mecanismul, denumit ETS2, reprezintă o reformă a sistemului european de certificate de emisii (ETS), extinzând aplicabilitatea acestora în sectoarele transporturilor și producției de energie termică. Certificatele permit achiziționarea dreptului de emitere a unei tone de dioxid de carbon, iar prețul acestora a crescut semnificativ, de la 5-8 euro inițial la aproximativ 80 de euro în prezent.
În fapt, costul certificatelor este integrat în prețul energiei electrice, influențând facturile consumatorilor casnici din Uniunea Europeană. Noul cadru ETS2 este planificat să intre în vigoare din 2028, iar fondurile obținute vor alimenta Fondul Social pentru Climă, din care România este unul dintre principalii beneficiari, având alocate circa 8 miliarde de euro.
Potrivit lui Chisăliță, introducerea ETS2 în România va implica un cost adițional pentru emisiile generate de încălzirea locuințelor și transportul rutier, ceea ce se va traduce prin creșteri de preț între 3 și 15% pentru gaze, cărbune, păcură, benzină și motorină.
În acest context, România se poate lăuda cu o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu un declin de 59,5% în 2023 față de 1990, potrivit Agenției Europene pentru Mediu (EEA), iar Comisia Europeană raportează emisii nete cu 74,5% mai mici în același interval. De asemenea, în 2021, România a fost sub plafonul anual al emisiilor din sectoarele reglementate prin sistemul ETS.
Comisia Europeană solicită însă noi măsuri și planuri concrete pentru continuarea reducerilor de emisii. În opinia expertului român, strategia țării noastre trebuie să includă recunoașterea eforturilor istorice, luarea în calcul a securității energetice și oferirea unor beneficii reale pentru performanțele deja atinse, nu doar declarații retorice privind echitatea.
România a obținut o amânare a închiderii unor centrale pe cărbune, după ce reducerea drastică a capacităților energetice a dus la vulnerabilitatea sistemului și la cele mai ridicate prețuri din UE. Dumitru Chisăliță subliniază că România sprijină decarbonizarea, dar solicită o aplicare echitabilă a noilor reguli, care să țină cont de eforturile deja făcute și de particularitățile sistemului național.
Expertul îndeamnă la o poziție echilibrată, bazată pe „inteligență strategică și fermitate politică”, astfel încât România să nu adopte o atitudine nici de supunere oarbă, nici de opoziție totală față de inițiativele europene.
