Serialul-documentar „Cămătarii”, difuzat pe PRO TV și platforma VOYO, a devenit rapid un fenomen de audiență în România, ajungând să fie urmărit de milioane de persoane, inclusiv de un număr semnificativ de adolescenți. Pe măsură ce serialul prezintă povești tulburătoare despre dobânzi exorbitante, vieți distruse și clanuri care terorizează comunități întregi, dezvăluind o realitate sumbră, specialiștii trag un semnal de alarmă privind efectele profunde asupra tinerilor spectatori.
Psihologul Cristina Sevrani: fascinația pentru lumea interlopă devine o problemă
Psihologul Cristina Sevrani a explicat pentru Libertatea cum documentarele despre lumea criminală au devenit un tip de conținut extrem de popular în România. De la „Cămătarii”, până la podcast-urile cu foști deținuți și clipurile virale de pe platforme ca TikTok, aceste subiecte fascinează un public larg, inclusiv adolescenți de 13-14 ani, care reproduc replici, gesturi și atitudini din lumea interlopă.
„Nu vorbim doar despre adulți, ci și despre tineri care se identifică cu personaje din această lume, uneori fără să înțeleagă riscurile. Curiozitatea morbidă este un instinct natural: vrem să înțelegem pericolele pentru a ne feri de ele, dar când fascinația se transformă în admirație, iar aceasta în modele de urmat, apar probleme serioase”, a subliniat psihologul.
De ce „Cămătarii” a captat atât de mult atenția publicului
Cristina Sevrani notează că succesul documentarului se datorează modului în care acesta stimulează două trăiri foarte puternice: frica și fascinația. Spectatorii sunt atrași de această lume periculoasă, dorind să o înțeleagă, însă riscul apare când vizionarea devine consum anonim și repetitiv.
Deși scopul declarat al serialului este unul nobil — să expună o realitate dureroasă și să aducă în prim-plan vocea victimelor — stilul cinematografic, muzica intensă și narațiunea dramatică pot transforma suferința într-un produs estetic. Astfel, elementele de lux ale cămătarilor, cum ar fi vilele și mașinile scumpe, sunt prezentate mult mai vizibil decât efectele negative ale activității lor criminale, iar victimele sunt deseori anonimizate, ceea ce poate crea un mesaj subliminal periculos pentru tineri.
Pericolul pentru generațiile Z și Alpha expuse pe rețelele sociale
Psihologul avertizează că generațiile tinere trăiesc într-o lume dominată de telefoane și platforme ca TikTok sau YouTube, unde fragmente scurte și scoase din context din astfel de documentare ajung rapid în fața lor. Această expunere poate amplifica riscul de identificare cu personaje negative, alimentând o atracție față de roluri controversate, cu impact pe termen lung asupra valorilor și comportamentelor.
