Sistemul public de sănătate din România se confruntă cu o problemă majoră de infrastructură și eficiență, care afectează direct calitatea asistenței medicale și finanțele publice. Deși aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural, marea majoritate a spitalelor se află în orașe, ceea ce generează dificultăți serioase pentru accesul la servicii medicale de bază.
Conform datelor prezentate la Aspen Healthcare Summit 2026, 91% dintre spitalele din țară sunt concentrate în zone urbane, în timp ce 48% din români locuiesc în mediul rural. Acest dezechilibru logistic forțează pacienții din mediul rural să parcurgă distanțe semnificative pentru investigații banale sau tratamente esențiale, cum ar fi cele oncologice.
Impactul economic al diagnosticului suboptimal
Experții în sănătate avertizează că sistemul medical pierde anual peste 3,5 miliarde de euro din cauza diagnosticului greșit, incomplet sau întârziat. Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a subliniat că simpla suplimentare a finanțării nu este suficientă, deoarece risipa rămâne o problemă fundamentală.
El a propus integrarea tehnologiei, în special a inteligenței artificiale (AI), pentru a reduce aceste pierderi. Potrivit unui studiu OECD citat de Trandafir, 17,5% din cheltuielile europene pe sănătate sunt generate de astfel de erori de diagnostic. Introducerea unui asistent digital pentru cei aproximativ 90.000 de medici și farmaciști români ar putea salva 11 milioane de ore de muncă anual, echivalentul a peste 5.500 de angajați dedicați îngrijirii pacienților.
Sacrificiul financiar al pacienților
Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și fost ministru al Sănătății, a evidențiat subfinanțarea cronică a sistemului, cauzată de o colectare redusă a taxelor la bugetul de stat, care reprezintă doar 32% din PIB, cel mai scăzut nivel din UE.
Ca urmare, pacienții suportă o povară financiară extrem de mare, cu plăți directe (out-of-pocket) care ating 30% din costurile medicale. Rafila a atras atenția că mulți cetățeni sunt nevoiți să se împrumute sau să își ipotecheze locuințele pentru a-și putea permite tratamentul spitalicesc, o situație inacceptabilă.
În plus, lipsa de educație privind sistemul de sănătate și modul de accesare a serviciilor contribuie la nemulțumirile publicului. Rafila a oferit exemplul Marii Britanii, unde accesul rapid la investigații presupune asigurări private, iar timpii de așteptare pot fi extrem de lungi.
Donațiile ca sprijin esențial pentru tratarea cancerului
Gabriel Dina, reprezentant al companiei Pfizer, a atras atenția asupra decalajului dintre România și alte țări dezvoltate în accesul la tratamente moderne pentru cancer. În România, zeci de mii de pacienți depind, uneori pentru perioade îndelungate, de donațiile companiilor farmaceutice pentru a primi terapii inovatoare.
Acest tablou reflectă o situație dramatică în care sistemul medical românesc funcționează adesea prin sacrificiu și solidaritate, în condițiile lipsei unei finanțări adecvate și a infrastructurii echilibrate.
