În urma a doar nouă zile de negocieri intense între partidele ce vor forma viitoarea majoritate parlamentară, Eugen Tomac a prezentat un program de guvernare cuprinzător, gata pentru depunerea în Parlament. Acesta conține propuneri menite să abordeze provocările economice și administrative cu care România se va confrunta în perioada următoare.
Reforma administrativ-teritorială – o prioritate strategică
România rămâne singura țară din Uniunea Europeană care nu a implementat până acum o reformă administrativ-teritorială modernă, fapt ce afectează funcționarea eficientă a administrației publice. În prezent, există peste 3.000 de unități administrative, multe dintre acestea insuficient dotate pentru a oferi servicii publice esențiale. Documentul coordonat de Eugen Tomac identifică această reformă ca o condiție esențială pentru dezvoltarea durabilă a țării.
Experții subliniază necesitatea creării unor regiuni administrative funcționale, dotate cu personalitate juridică și criterii clare de viabilitate pentru unitățile administrativ-teritoriale. Astfel, se urmărește reducerea decalajelor economice și sociale între județe, decalaje care s-au accentuat în ultimii ani. Sursele oficiale indică intervalul 2026-2028 ca o perioadă optimă pentru implementarea acestor schimbări structurale.
Necesitatea stringentă a reformei
Reforma administrativă este fundamentală pentru succesul altor reforme sectoriale, precum cele din sănătate și educație, precum și pentru o absorție eficientă a fondurilor europene. Actualele regiuni de dezvoltare funcționează doar ca instrumente de statistică, fără autonomia fiscală sau decizională necesară la nivel european. Această situație limitează atractivitatea investițiilor și implicarea României în programele Uniunii Europene.
Potrivit specialiștilor implicați în elaborarea planului, „fără o reformă administrativ-teritorială serioasă, România va rămâne prinsă într-un cerc vicios de subdezvoltare și ineficiență administrativă”.
Căi de implementare și consultare largă
În următoarele șase luni urmează să fie constituit un Grup de Lucru Interinstituțional (GLRAT), care va analiza situația actuală și va propune diverse scenarii de reorganizare. Grupul va reuni experți în domeniul dreptului, economiei, demografiei și planificării teritoriale. De asemenea, vor avea loc consultări regionale cu autoritățile locale, mediul de afaceri și societatea civilă, pentru a asigura un proces participativ și bine fundamentat.
În privința consensului politic, programul subliniază importanța unui acord larg între partide pentru a garanta sustenabilitatea reformei. Propunerea principală vizează transformarea celor opt regiuni statistice actuale în regiuni administrative cu personalitate juridică, în linie cu modelul Poloniei. Aceasta va permite accesul direct la fonduri europene și gestionarea propriilor bugete.
Fuziuni administrative și protejarea specificului local
Un element central al reformei îl reprezintă stabilirea unor praguri minime de populație și resurse pentru unitățile administrativ-teritoriale. UAT-urile care nu ating aceste criterii vor trebui să se asocieze sau să fuzioneze, pentru a crește eficiența serviciilor publice și capacitatea de a accesa finanțări. În paralel, zonele cu identitate etnică, lingvistică sau geografică distinctă, precum Secuime sau Delta Dunării, vor beneficia de regimul special adaptat pentru protejarea patrimoniului și specificului local.
Priorități economice și perspective de dezvoltare
Reorganizarea teritorială eficientă are potențialul de a stimula o creștere economică mai uniformă la nivel național. România se confruntă în prezent cu o expansiune economică redusă, de doar 0,7% în 2025, și cu un deficit bugetar semnificativ, de 7,9% din PIB. Programul include măsuri pentru susținerea capitalului românesc productiv, auditarea companiilor de stat și introducerea unui sistem de scoring fiscal destinat contribuabililor cu un istoric fiscal responsabil.
Astfel, programul guvernamental elaborat sub coordonarea lui Eugen Tomac propune o abordare complexă și pragmatică, vizând atât reforma structurală a administrației publice, cât și planuri pentru revitalizarea economică a României în următorii ani.
