Consiliul Nord Atlantic se va întruni pe 10 iunie la nivel de ambasadori pentru a discuta securitatea României în regiunea Mării Negre, ca răspuns la pătrunderea mai multor drone străine pe teritoriul național, au transmis surse din cadrul Alianței Nord Atlantice pentru Libertatea.
Cauza principală a acestei convocări o reprezintă incidentele recente care au implicat drone: prăbușirea și explozia unei drone rusești pe 29 mai, pe acoperișul unui bloc din Galați, eveniment soldat cu doi răniți, precum și incursiunea a patru drone maritime ucrainene în apele teritoriale românești din județul Constanța, pe 5 iunie.
Una dintre dronele ucrainene a aterizat într-o dană din portul Constanța și s-a autodetonat la circa patru ore după ce a ajuns în zonă, în apropierea unor depozite inflamabile de petrol și îngrășăminte chimice, ridicând îngrijorări majore legate de siguranța instalațiilor portuare.
Inițiativa reuniunii NATO, care va avea loc la sediul Alianței din Bruxelles, aparține României, după cum a declarat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, în urma vizitei efectuate la locul exploziei și a discuțiilor cu responsabilii militari și civili din domeniul apărării naționale.
Obiectivele sesiunii NATO privind Marea Neagră
În această întâlnire, România intenționează să aducă în discuție contextul complex al securității în Marea Neagră și amenințările emergente reprezentate de dronele aeriene și maritime. Potrivit unor surse din interiorul Alianței, țara noastră va solicita sprijin pentru dezvoltarea și implementarea unor capabilități antidronă adecvate.
Până acum, în alte state membre NATO, abordarea unor incursiuni ilegale cu drone a implicat folosirea aeronavelor militare pentru neutralizarea acestora: Polonia, de exemplu, a interceptat astfel drone cu avioane F-35 în 2025, iar Estonia a folosit în același scop avioane F-16, inclusiv provenite din forțele României.
Experți consultați susțin că fiecare membru NATO are obligația conform Tratatului de la Washington să dezvolte capacități proprii de apărare, dar în prezent Alianța dispune de puține soluții specializate pentru contracararea amenințărilor cu drone. Ucraina, de partea sa, și-a dezvoltat ample sisteme de apărare și atac antidronă în contextul invaziei rusești începută în 2022.
La începutul lunii mai, în cadrul summitului B9 de la Palatul Cotroceni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnalat cadrul colaborării militare în curs de conturare între București și Kiev, menită să întărească apărarea comună împotriva amenințărilor drone.
Tratatul NATO și reacția României
România nu a invocat până acum niciun articol specific al Tratatului NATO pentru justificarea convocării reuniunii de pe 10 iunie. Articolul 3 prevede că statele membre trebuie să-și dezvolte capacitatea individuală și colectivă de rezistență la atacuri, iar articolul 4 cere consultări comune în cazul perceperii unei amenințări asupra integrității teritoriale sau securității unei părți.
Deși articolul 5 garantează că un atac armat asupra oricărui membru în Europa sau America de Nord este considerat un atac asupra tuturor, România nu a formulat încă această cerere. În schimb, inițiativa actuală vizează cooperarea consolidată pentru față în față cu noile riscuri, în cadrul mecanismelor Alianței.
După scena dezvoltată în Dobrogea pe 5 iunie, președintele Nicușor Dan s-a deplasat pe 6 iunie la Constanța pentru consultări cu șefii forțelor de apărare și autoritățile locale, subliniind importanța unei reacții rapide și coordonate în fața incidentelor ce afectează securitatea națională.
