Florin Voicu, șoferul de TIR în vârstă de 42 de ani care a fost implicat într-un accident grav ce a dus la avarierea a zece autovehicule în Constanța, a declarat în fața poliției că o criză severă de hipoglicemie i-ar fi cauzat pierderea cunoștinței la volan. „Mi s-a făcut rău, am avut glicemia foarte scăzută”, a explicat bărbatul.
Din punct de vedere medical, diabetologii confirmă că o scădere accentuată a zahărului din sânge determină creierul să rămână fără combustibil necesar, provocând confuzie puternică și automatisme motorii. Astfel, un șofer poate continua să conducă într-un mod mecanic, fără să fie conștient de realitate pe o distanță considerabilă.
Cum se manifestă criza de hipoglicemie la volan
Dr. Oana Parlițeanu, medic specialist diabetolog, explică că hipoglicemia afectează sever capacitatea de reacție și judecată: simptomele inițiale includ senzația acută de foame, tremurături și transpirații reci. Pe măsură ce criza avansează, apar tulburări de vedere, încetinirea gândirii și a mișcărilor, iar în stadii grave poate surveni pierderea conștienței și incapacitatea de cooperare. „În cazuri extreme, pacienții pot ajunge la deces din cauza hipoglicemiei”, avertizează specialistul.
Aceste efecte neurologice explică și motivul pentru care un șofer în astfel de condiții poate ignora complet intervențiile echipajelor de poliție, nefiind capabil să proceseze corect stimulii exteriori, aflându-se în stare de semiconștiență sau confuzie severă.
Paradoxul conducerii „automate” în starea de inconștiență
Un aspect esențial este cum poate un conducător auto să mai parcurgă o distanță înainte de a pierde complet controlul. Medicina explică acest fenomen prin existența automatismelor motorii – reacții învățate și repetate care pot funcționa pe pilot automat chiar și atunci când capacitatea rațională este anulată. Astfel, șoferul continuă să apese pedalele și să țină volanul fără a fi conștient de acțiunile sale.
Dr. Parlițeanu subliniază însă că odată ce controlul asupra stării conștiente este pierdut și simptomele devin severe, șansele de recuperare spontană sunt reduse. Este necesară intervenția unei alte persoane care să administreze substanțe care să crescă rapid glicemia, precum glucagonul sau carbohidrați cu absorbție rapidă. Astfel, revenirea imediată la o stare obișnuită, capabilă să susțină condusul în siguranță, este improbabilă fără ajutor.
Importanța evitării stigmatizării bolnavilor de diabet
Medicul diabetolog atrage atenția asupra pericolului de a generaliza și eticheta negativ persoanele cu diabet. „Nu toți pacienții cu diabet sunt expuși riscului hipoglicemiei severe. Nu toate tratamentele determină scăderi periculoase ale glicemiei, motiv pentru care trebuie evitată stigmatizarea întregii categorii”, explică Dr. Parlițeanu.
În mod special, riscul crescut este întâlnit la pacienții tratați cu insulină sau cu anumite medicamente care stimulează pancreasul să producă insulină constant. Pentru prevenirea incidentelor, acești pacienți sunt instruți să urmeze reguli stricte: alimentație regulată, păstrarea gustărilor și a glucometrului la îndemână, precum și consumul imediat de substanțe care cresc rapid glicemia în cazul unei crize.
Reguli stricte pentru șoferii profesioniști cu diabet
În România, șoferii profesioniști care suferă de diabet, precum bărbatul implicat în incidentul de la Constanța, se supun unor protocoale riguroase. Aceștia trebuie să respecte un „Protocol de evaluare clinică” care stabilește dacă sunt apți să conducă, în baza recomandărilor diabetologilor, pentru a preveni astfel de tragedii pe șosele.
