Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Armatei Române, și locțiitorul său, general-locotenentul Iulian Berdilă, au inițiat demersuri juridice prin care solicită instanțelor să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la prevederile legale ce permit procurorilor efectuarea perchezițiilor și confiscarea telefoanelor de serviciu ale militarilor de rang înalt, în condiții similare cu cele aplicate civililor.
În acest sens, cei doi generali au înregistrat dosare separate la Curtea de Apel București – dosarul nr. 3406/2/2026 pentru Gheorghiță Vlad și nr. 20/81/2026 pentru Iulian Berdilă – prin care au cerut restituirea telefoanelor ridicate și sesizarea Curții Constituționale. Obiecțiile vizate vizează prevederile din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea perchezițiilor corporale, Legea cadrelor militare nr. 80/1995 și Legea organizării judiciare nr. 304/2022.
Argumentul principal al reclamanților este absența unei proceduri speciale pentru militarii cu funcții înalte în cazul perchezițiilor, similară celei aplicate parlamentarilor, deși militarii gestionează informații clasificate de interes crucial pentru securitatea națională și alianțele militare.
Cu toate acestea, Curtea de Apel București a respins cererile celor doi generali, pe 7 mai pentru Iulian Berdilă și pe 8 iunie pentru Gheorghiță Vlad, motivând că doar parlamentarii beneficiază de protecții legale sporite față de procurori, iar membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), indiferent dacă sunt militari sau miniștri, nu sunt incluși în aceste garanții.
Deși deciziile instanței sunt definitive referitor la restituirea telefoanelor de serviciu, aceste hotărâri pot fi contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește posibilitatea sesizării Curții Constituționale.
Este important de reamintit că cei doi comandanți sunt implicați într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție, care vizează posibile acte de favoritism pentru copiii unor generali în rezervă cu poziții de rang înalt. În acest context, generalii Vlad și Berdilă au fost sesizați de un șef din MApN, iar ulterior au autorizat suplimentarea necorespunzătoare a locurilor la o facultate militară pentru un grup de candidați, printre care și fiicele celor doi generali în rezervă.
În timpul verificărilor, cei doi generali au refuzat să predea telefoanele de serviciu procurorilor, fapt ce a condus la ridicarea lor prin proceduri silite.
Consultând hotărârea Curții de Apel București în cazul generalului Berdilă, se evidențiază că acesta a invocat lipsa unor garanții legale speciale pentru protecția informațiilor clasificate în cazul perchezițiilor corporale și confiscării echipamentelor de comunicații. Pe de altă parte, instanța a menționat că normele contestate sunt legate direct de judecarea legalității percheziției și ridicării telefonului de serviciu, iar soluția Curții Constituționale este aşteptată să influențeze soluționarea cauzei.
În concluzie, militarii de rang înalt solicită o reglementare juridică clară și protecții suplimentare care să reflecte natura și responsabilitățile excepționale ale posturilor lor, în special în ceea ce privește gestionarea informațiilor clasificate și a securității naționale.
